Şoapte din trecut pe strada Ştirbei Vodă (II)

Al doilea tronson al străzii Ştirbei Vodă este mai îngust şi se întinde până în Calea Victoriei, având sens unic de circulaţie. S-au păstrat aici numeroase imobile de valoare din Bucureştiul vechi, neatinse de mâna lungă a sistematizării. O excepţie în acest sens o reprezintă zona Sălii Palatului.

În Atlasul Bucureşti 2004 găsim o hartă a zonei:

Pe colţul cu strada Berzei, a existat o clădire în stil baroc, care aparţinuse cândva lui Dem I. Dobrescu, fost primar al Capitalei între 1929-1934. După naţionalizare, a fost transformată în policlinică, iar de curând – demolată în vederea lărgirii viitorului bulevard Uranus (diametrala nord-sud):

La mică distanţă, pe partea dreaptă, se află o casă veche, la colţul cu intrarea Ştirbei Vodă:

Pe partea stângă, chiar în dreptul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au existat nişte clădiri vechi, demolate cu câţiva ani în urmă. Prin bunăvoinţa lui Radu Stanciu vi le pot prezenta acum.

Prima casă dispărută se afla la numărul 122, iar alături a existat o construcţie din lemn:

După ele, la numerele 114-116, se găseau două clădiri gemene, în stil baroc, aşezate faţă în faţă:

În locul lor a rămas acum o mare „gaură”. Pe fundal se poate zări Palatul Radiodifuziunii.

Următoarea intersecţie, pe dreapta, este cu strada Constantin Cristescu (1866-1922), general şi politician, fost comandant al Academiei Militare din Bucureşti:

Dincolo de ea, tot pe dreapta, se deschide strada Constantin Stahi (1844-1920), pictor şi gravor, fost director al Şcolii de arte frumoase din Iaşi:

Pe stânga, aceeaşi stradă se continuă către str. G-ral Berthelot, având pe colţ o clădire cu etaj, prevăzută cu bovindou:

Urmează intersecţia cu bulevardul Schitu Măgureanu (spre dreapta), care coboară spre bd. Regina Elisabeta, apoi spre splai. Pe colţ există un imobil masiv, cu 3 etaje, având o farmacie la parter:

Iar în stânga începe strada Popa Tatu, care iese în apropierea Pieţei Matache. Pe colţul opus farmaciei există o clădire cu etaj, în stil baroc. Intersecţia se prezintă astfel:

În continuare, spre Grădina Cişmigiu, se desprind pe partea stângă 3 străduţe. Prima se numeşte Luigi Cazzavillan (1852-1903), ziarist român de origine italiană, fost luptător în armata lui Garibaldi şi fondator al ziarului „Universul”:

Următoarea stradă spre stânga este Puţul cu Plopi, având pe colţ o casă cu etaj în stil baroc:

La mică distanţă se deschide şi strada Spiru Haret (1851-1912), fost matematician, astronom, ministru şi academician (din 1892). A înfiinţat Observatorul Astronomic din Bucureşti; ca o recompensă pentru meritele sale, un crater de pe suprafaţa Lunii a primit numele lui.

Clădirea de pe colţul străzii are 3 etaje şi e construită în stil romanic:

Pe partea dreaptă, corespunzător celor 3 străduţe amintite, se află Palatul Creţulescu, construit în stil renascentist francez. Din 1972 a devenit unul din sediile UNESCO (organism al ONU pentru învăţământ):

În continuare lui, la nr. 37 se găseşte o clădire cu etaj, sediul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei:

Iar pe colţul cu strada Poiana Narciselor se află Universitatea Naţională de Muzică, cunoscută şi sub numele de Conservator:

Tot pe dreapta se deschide şi strada Dr. Vasile Sion, având pe colţ un bloc cu 5 etaje:

Urmează intersecţia cu str. Ion Câmpineanu (dreapta) şi str. Luterană (stânga). Blocul cu 7 etaje este privit din direcţie opusă – strada Luterană se deschide în dreapta:

Începând din acest punct, traseul străzii Ştirbei Vodă nu mai corespunde cu cel original, fiind deviat cu circa 10 grade spre nord, datorită construirii noului Palat Regal în anii ’30 şi mai apoi a Sălii Palatului. Vechiul traseu ieşea în dreptul străzii Franklin (în dreapta Ateneului), pe când cel actual corespunde străzii Constantin Exarcu, din stânga Ateneului.

În anul 1959, zona a fost sistematizată puternic, fiind demolate 3 biserici din acest perimetru, printre care şi Biserica Calvină, aflată în apropierea bisericii Luterane, dar pe celălalt colţ:

Voi preciza faptul că şi traseul străzii Ion Câmpineanu a fost schimbat. Înainte, strada începea în dreptul Conservatorului şi corespundea cu actuala stradă Poiana Narciselor, care se intersecta cu vechea stradă Luterană în dreptul bisericii Stejar (demolată tot în 1959). Parcul din spatele palatului regal era ocupat de clădiri şi străzi, astăzi dispărute (str. Palatului, str. Modei, str. Imperială). Dincolo de biserica Calvină, exista un rond prevăzut cu o buclă de întoarcere a tramvaiului 6, numit Piaţa Sfântul Ionică (imagine din albumul „Bucureşti” al lui Aurel Bauh – 1957):

O imagine de pe blogul lui Armyuser ne arată o secvenţă de pe şantierul Sălii Palatului. Vechea stradă Ştirbei Vodă se afla în stânga sus, iar în prim-plan se văd fundaţiile celor 2 blocuri de pe traseul actual. În dreapta, văzută din spate, este biserica Luterană:

Astăzi, segmentul nou construit, cu câte 2 benzi pe sens, arată în felul următor (vedere dinspre palatul regal):

Str. Ştirbei Vodă se termină în Calea Victoriei, în dreptul hotelului-restaurant Athenee Palace. Cu aproximaţie, în acest loc a existat cândva şi hotelul Splendid, distrus la bombardamentele din 1944.

Am trecut în revistă, foarte pe scurt, istoria zbuciumată a acestei străzi importante din Capitală. Oricât de mult am încerca să-l evităm, trecutul ne va urmări cu umbrele-i prelungi, întipărit adânc în suflet şi în minte. Ce-a fost cândva demult nu va mai fi, dar va lăsa fiinţei noastre urme de neşters.