Sectoarele Bucurestiului

Se dezbate aprig, sau din ce in ce mai aprig, eventualitatea desfiintarii sectoarelor Bucurestiului. Imi aduc aminte mereu in astfel de dispute, de o intrebare cu talc pe care obisnuia sa o lanseze, in unele momente de dezbatere, dl. arh. (nu-i place cand ii spun Profesor desi mi-a fost Profesor) Serban Popescu Criveanu: „Ce are a face istoria in povestea asta?”

Pai sa vedem! Bucurestiul a fost impartit de multa vreme in sectoare administrative. Si in Ocoale. Caci s-a vazut dupa incendiul devastator din 1847 ca e bine sa existe reguli de construire mai stricte si mai asezate in oras (comuna cum se chema atunci). In 1871 exista urmatoarea harta a orasului:

Totusi, era un consiliu comunal, un primar care se schimba ingrozitor de des (dati pe „Goagal” la Wikipedia ca sa vedeti lista primarilor) si care luau decizii. Unele crancene in epoca, precum marile strapungeri, facute prin marile exproprieri. Iata un plan cu taierea bulevardelor, inca nu foarte decise ca traseu, unele executate altele proiectate in 1894:

Dar se faceau pentru ca in principiu se cam stia ce se vrea de la orasul ala. Se doreau multe si s-au si facut multe. In general cu cap si cu simtul raspunderii. In 1898 situatia statea tot asa in ce priveste „culorile”:

A venit Romania Mare (la Regatul mare ma refer) si s-a dat prin 1925 o lege de unificare administrativa iar in 1929 o lege privind administratia Bucurestiului care infiinta sectoarele. Adica in loc de 5 culori se faceau 4 sectoare, tot alea Galben, Negru, Albastru si Verde (in ordinea acelor de ceasornic) care au inghitit fiecare o parte din Rosu, care era centrul. O referire gasiti in pagina 5 a unui document aflat la: http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/drept_administrativ/c3.pdf

In 1935 rosul inca mai era, insa pe planul regulator care indica un statut special in ceea ce priveste reglementarea de urbanism. Iata planul asa cum a fost el publicat la vremea respectiva:

Azi suntem in situatia ca Planul Urbanistic General este expirat. Si dezvoltarea orasului e haotica. Ce vrem de la oras? Nu stim dar vedem ca Oprescu o tine intr-o demolare pentru ratiuni combatute pe buna dreptate de unii. Pentru ratiuni depasite de zeci de ani si pe care unii le expuneau cu o claritate exceptionala in urma cu fix 40 de ani IN „SCINTEIA” ! Un articol clarvazator gasiti la http://armyuser.blogspot.com/2011/01/orasul-automobilelor.html In plus, mai sunt si abuzive si ilegale actiunile dar asta e alta poveste. Problema este ca cerinta va incepe sa fie acuta caci trebuie decis pentru viitor cat mai curand. Si nu se poate fara teritoriul invecinat asa cum vazusera bine si oamenii aia care traiau in 1929 si care se gandisera ca desi Bucurestiul se intindea pana la linia forturilor (azi soseaua de centura), el nu putea fi gandit fara comunele suburbane. Iar pentru asta va fi totusi nevoie, cred eu, de o lege similara ca cea data in urma cu aproape 100 de ani pentru a trata coerent problemele viitorului.

analiza istorico-arhitecturala