Acum 93 de ani, s-a nascut cel ce avea sa devina cel mai iubit fiu al poporului si, desigur, maretul ctitor al Epocii de Aur, ale carei beneficii ne bantuie si astazi.
In 2008 aduceam un omagiu fierbinte, in 2009 vorbeam despre Bucurestii ceausisti, iar anul trecut am parcurs rapid firul vietii lui Nicolae. Anul acesta m-am gandit sa-l urmaresc pe indragitul Tovaras pe strazile Capitalei, o Capitala pe care am fi confundat-o cu Phenianul, daca intaiul Presedinte al Republicii nu lua contact cu cantitati insemnate de metal in 1989 si nu trecea langa Lenin, Stalin si Dej. –>
Incepem cu centrul puterii din Romania Comunista – Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, la Piata Palatului (Revolutiei). Da, Tovarasul avea deseori portretul pe cladire si iesea si in balconul de la etajul 1.
In Piata, oamenii entuziasti il aclamau, pentru ca un geniu al umanitatii se naste rar si trebuie apreciat ca atare. Nici urma de falsitate, fiecare strigat era sincer!
In zilele noastre, perspectiva din balconul ceausist asupra Pietei Revolutiei este grosolan stricata de cartoful pe batz, dar presupun ca nu am inteles eu inca semnificatia profunda a creatiei designerului Ghildus.
Vis-a-vis de CC al PCR se gaseste Palatul Regal, numit in vremea dictaturii proletariatului Palatul Republicii si Palatul Consiliului de Stat. La sarbatori, balconul unde Regii Carol al II-lea si Mihai I ieseau sa-si salute supusii era ornat cu portetul Excelentei Sale Presedintelui Ceausescu.
Din nou, o vedere-comparatie din balconul celebru. Poza de epoca este de la celebrul miting din 21 august 1968, cand, aparent rebel, Ceausescu a condamnat invadarea Cehoslovaciei de catre tarile Pactului de la Varsovia.
Lui Ceausescu ii placea sa joace hore la ocazii, precum si unii dintre urmasii sai in inalta functie (creata de el) de Presedinte. Atunci, ca si acum, persoanele care jucau cu Geniul din Carpati erau atent selectionate de Securitate.
Un 23 August la Soseaua Aviatorilor, locul traditional de desfasurare a festivitatilor Zilei Nationale comuniste. Ceausescu era mereu prezent la tribuna oficiala.
Deschiderea anului universitar 1968-1969 in Piata Universitatii. Notabil, pe fundal, corpul central al cladirii Universitatii lipseste, fiind distrus in bombardamentele din 1944. A fost refacut ulterior. Conducerea de Partid s-a aratat pe moment poporului din balconul fostului Palat al Societatii „Generala” (actual sediu BCR). Si totusi, parca altfel fusese deschiderea anului universitar in 1945…
Langa Palatul „Generala”, este Palatul Creditului Industrial, o alta cladire care a fost in mod repetat ornata cu portretul Lui. Asocierea dintre Mihai Viteazu si Ceausescu Cizmaru este incantatoare.
Nici Cercul Militar (pe atunci, Casa Centrala a Armatei) nu a scapat de portrete in acei ani de aur.
Ceausescu se interesa de noile constructii publice din Bucuresti. Cand Teatrul National a fost reconstruit la Piata Universitatii, a vizitat santierul pentru a vedea stadiul lucrarilor, precum un expert ce se gasea. Imagine din 1972 (stanga) si cu TNB (aspectul vechi) finalizat (dreapta).
Vizitele ceausiste s-au reluat in anii ’80, cand, cu profesionalismul academic specific, Secretarul General al PCR a dorit modificarea fatadei TNB. Zis si facut! (foto dreapta, via Alex Galmeanu)
In fotografia cu Ceausescu pe esplanada TNB se observa pe fundal noul bloc „Dunarea” de pe bd. Balcescu, ridicat dupa ce cel vechi s-a prabusit la cutremurul din 1977. La pachet, a fost demolata si toata strada Biserica Enei, cu tot cu biserica omonima. Noul bloc „Dunarea” este deosebit, nu?
Pe Calea Victoriei, in 1972. Se inaugura Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste Romania. Pe fundal, langa Palatul Casei de Depuneri, se observa Hotelul Francez, avariat in 1977 la cutremur si demolat ulterior. Aici se ridica azi maiestuoasa cladire „Bucharest Financial Plaza”, cu tot cu Turnul Bancorex.
Muzeul de Istorie al RSR a fost deschis in incinta fostului Palat al Postelor, ridicat de Regele Carol I.
Anii ’70 au fost plini pentru Tovarasul genial, deoarece s-au deschis numeroase santiere in Capitala. Periferica Sosea Pantelimon, populata de case taranesti, a fost demolata si s-a ridicat un cartier de blocuri superbe, foarte confortabile. In imagine, Ceausescu la intersectia Pantelimon-Iancului, dand indicatii dupa studiul amanuntit al machetei zonei.
Soseaua Pantelimon ramane si astazi un bulevard foarte agreabil, unde se poate iesi in liniste la promenada, este curat si frumos.
Si la Piata Muncii (fosta Bariera Vergului) era santier. Intaiul Presedinte oferea mereu bucuros explicatii pertinente specialistilor in dubiu, cu spatele la odioasa casa ce adapostea o farmacie.
Astfel, in locul intersectiei ce inca amintea ca aici era odiniara limita orasului, au aparut blocuri semete, stralucitoare, fiecare dintre ele – o bijuterie arhitectonica. Se spune ca turistii straini lesina cand merg prin Piata Muncii. De vina ar fi frumusetea nemaiintalnita a locului.
Vizita in Piata Dorobanti (1980), pe vremea cand cafenelele cu pretentii erau departe, foarte departe. Conceptual vorbind.
Un ucenic de cizmar si o textilista repetenta in vizita la Arenele Romane, teatrul de vara regal din Parcul Carol I, numit „Parcul Libertatii” in vremea comunistilor.
Proiectul de suflet al Ceausescului l-a constituit Casa Republicii (actual Parlament) si ansamblul noului centru politico-administrativ, pentru care o bucata considerabila din Capitala veche a fost distrusa. In numele progresului, desigur! In imagini, inaugurarea lucrarilor pe santier, in 1984. Pe fundal, ramasitele fostului cartier Uranus-Izvor.
Imagini tinute „la secret” in anii ’80: sus – demolarea Manastirii Mihai-Voda din Dealul Arhivelor (amplasamentul Parcului Izvor) din simplul motiv ca obtura vederea spre noul Palat ceausist. Jos – demolarea zonei adiacente Caii Rahovei, langa biserica Sf. Ilie-Rahova, zona Pietei Unirii (si ea demolata si refacuta). Pe fundal, Dealul Patriarhiei.
Tovarasul langa fosta Piata a Teatrului, pe Calea Victoriei. Importanta Caii Victoriei trebuia sa fie diminuata prin constructia bulevardului Victoria Socialismului (Unirii).
Oborul, fostul Targ de Afara, era locul desfasurarii Targului Mosilor. Pe 1 octombrie 1969, Ceausescu a mers la ziua recoltei si s-a adresat oamenilor (st. sus). In dreapta sus, se vad celebrele lanturi, parte a distractiei de la targ. Vechea intersectie de la Obor se vede pe fundal, poza din stanga jos. Confluenta soselelor Mihai Bravu, Colentina si Stefan cel Mare cu Calea Mosilor era mult mai restransa. Pentru a crea un nod de circulatie major, intreaga zona a fost demolata in anii ’70 si a aparut noua intersectie, subtraversata de pasaj (dr. jos).
Ceausescu a inaugurat cu mare pompa pasajul. Pe fundal, o casa supravietuitoare pe soseaua Mihai Bravu, existenta si astazi.
Noul Obor este populat de blocuri masive, dintre care vedeta este blocul „Samsung”, initial ALMO (Ansamblul de Locuinte si Magazine „Obor”) (jos). Foto: Bucurestii vechi si noi
Bucurestii ceausisti – un oras socialist modern care se mandreste cu realizarile sale. Curatat de istorie, Oborul a devenit doar o simpla intersectie. Privind lucrurile din perspectiva actuala, Targul Mosilor ar fi atras destui turisti.
Alta sarbatoare, alt loc – Piata Victoriei, alta hora. Pe fundal, Palatul Victoria, sediul Presedintiei Consiliului de Ministri (Guvernul).
In fine, Tovarasul Presedinte obisnuia sa tina discursuri lungi si captivante la Sala Palatului Republicii, unde se tineau congresele PCR. Atat de stimat era stimatul conducator, ca oamenii bateau din palme si scandau minute in sir dupa fiecare fraza, intrerupandu-i – afectuos, desigur – discursul genial.
Bucurestii ceausisti s-ar fi dezvoltat armonios sub mana Tovarasului, daca ar fi continuat proiectele sale marete: am fi scapat de Palatul Justitiei de pe Splai in cincinalul 1990-1995, precum si de Gara de Nord, care ar fi fost mutata. Am fi devenit port si am fi serbat ziua de 23 August in fata Casei Radio de langa Podul Eroilor, s.a.m.d. Cert este ca ar fi urmat Epoca de Platina, probabil, deoarece natiunea urca spre comunism in zbor calare pe cartele.
Articol realizat cu multe fotografii de pe „Comunismul in Romania” – un proiect exceptional al Muzeului de Istorie!
