Putini sunt bucurestenii care sa nu fii auzit in ziua de astazi de Valea Regilor. Numele provine de la o cafenea egipteana deschisa de ceva vreme in pasajul Villacrosse. Astazi, nu putini sunt aceia care numesc pasajul Valea Regilor, nestiind numele adevarat al pasajului si povestea acestuia.
Pe locul unde in secolul al XIX-lea vom gasi casa lui Xavier Villacrosse(arhitec catalan, ajuns chiar arhitectul sef al Bucurestiului in prima jumatate a secolului al XIX-lea) se afla la sfarsit de secol XVIII hanul lui Iancu Campineanu, care insa in scurt timp va vinde proprietatea la doi frati Petrache si Ioan Seraphim. Primul dintre ei Petrache Serafim isi va marita una dintre fete( Polixiania) cu Xavier Villacrosse, zestre de nunta fiind reprezentata de un han aflat pe locul actualului pasaj. La scurta vreme in vecinatatea hanului un ungur va cumpara prorietatea si va deschide un celebru hotel in epoca “Stadt Pesht”.
La sfarsitul secolului al XIX-lea capitala devine din ce in ce mai aglomerata, asa ca municipalitatea hotaraste sa construiasca in mijlocul orasului un pasaj pietonal dupa modelul celor existente in capitalele occidentale. Locul ales de edilii orasului pentru construirea acestui pasaj a fost in vecinatatea Caii Victorii si Lispcanului doua artere aproape sufocate de aglomeratia vremii. Pentru construirea efectiva a pasajului municipalitatea a trebuit sa cumpere proprietatile existente pentru a putea costrui efectiv pe le. Primaria cumpara casele lui Xavier Villacross si Mihalache Macca, cumnatul acestuia insa nu poate cumpara si hotelul Stadt Pesh, proprietarul refuzand vanzarea acestuia. Arhitectul desemnat cu realizarea acestei lucrari Felix Xenopol, se vede nevoit sa creeze un pasaj in forma de potcoava care sa inconjoare hotelul ramas in mijloc. Pasajul creat reprezinta o adevarta capodopera arhitecturala, este acoperit cu sticla galbena pentru a crea o atmosfera de intimidate si este bogat ornamentat cu stucaturi. Inca de la inceput in pasaj se puteau gasi diferite magazine la parter precum si institutii publice, aici avand sediul pentru prima data Bursa de Valori Bucuresti.
Numele pasajului s-a dat din epoca ca fiind pasajul Macca-Vilacrosse, pentru a aminti de cei doi care au locuit in zona unde se afla actualele aripi ale pasajului. Multa lume creaza confuzia gresita ca Villacrosse este cel care a proiectat pasajul, el fiind architect de meserie. Gresit. Villacrosse a avut casa in aceasta zona, iar daca ar fi sa amintim ceva ce a facut in Bucuresti putem aminti de lucrarile facute pe la 1830 la Casa lui Dinicu Golescu, casa aflata pe locul unde astazi se gaseste Palatal Regal sau Muzeul de Arta a Romaniei.
In perioada comunista numele pasajului se va schimba in Pasajul Bijuteria, numele provenint de la un magazin de bijuterii aflat in apropiere. Astazi pasajul este cunoscut mai ales ca o zona orientala unde se poate fuma narghilea si bea cafea turceasca. Cafenelele numeroase existe sunt frecventate atat de bucuresteni cat si de turisti, care gasesc in Pasajul Macca-Villacrosse o atmosfea orientala intr-un decor occidental.
