Dezastru pe Calea Văcăreşti (I)

Nu cred să fi existat vreo stradă din Bucureşti care să sufere distrugeri mai grave decât Calea Văcăreşti, una din cele mai vechi artere de circulaţie ale Capitalei, cu numeroase clădiri clasificate ca şi monumente istorice, iar altele de mare valoare arhitectonică. De pe tot traseul ei de aproape 4 kilometri au scăpat doar câteva clădiri, din care 2 biserici. Nici măcar strada Uranus nu a fost măcelărită într-un asemenea hal, din ea rămânând (încă) un segment intact.

Pentru o mai bună înţelegere a descrierii pe care o voi face, postez aici o hartă:

Calea Văcăreşti pornea din Calea Călăraşilor, ca o continuare a străzii Bărăţiei, din zona adiacentă Judecătoriei sectorului 3 (numită şi tribunal) şi a bisericii Sfânta Vineri. Întrucât am scris un articol pe această temă, recomand parcurgerea lui, pentru a nu repeta unele informaţii deja prezentate.

O primă imagine a traseului Căii Văcăreşti provine de la dl. Cristian Popescu (din cartea „Bucureşti – arhipelag”) şi priveşte zona Pieţei Sfânta Vineri (16 mai 1985):

Strada care se deschide în stânga era înfundată şi se numea intrarea Sticlari. Din dreptul ei avem o fotografie făcută în sens contrar. În stânga se observă un teren viran, aflat pe colţul cu str. Vasile Adamache, clădirea apare într-una din pozele color ale lui Hans Oerlemans, fiind distrusă apoi de cutremurul din 1977:

După intrarea Sticlari exista un front de clădiri mai înalte, de 2 etaje, una din ele având la parter un magazin de peşte (foto Dan Vartanian 1978):

De la Cristian Popescu avem o imagine luată de pe trotuarul opus (pe partea cu pescăria), unde se vede intersecţia Căii Văcăreşti cu străzile Clucerul Udricani (stânga) şi Mămulari (dreapta), la 21 iul. 1985. Imobilul cu 4 etaje e singurul care a supravieţuit de pe acest tronson, fiind considerat mai valoros şi încadrat între noile blocuri. La parterul său se afla magazinul de brânzeturi Babaliescu:

Următoarea stradă după Mămulari se numea Măcin, iar de la colţul ei avem o fotografie a dlui Vartanian în care apare cinematograful Tomis (fost Al. Sahia, fost Izbânda), care avea şi o grădină de vară în spate. Ultimul film care a rulat acolo a fost „Toată lumea râde, cântă şi dansează”, un titlu cinic, în contradicţie cu starea de fapt a clădirii, care a intrat în demolare la 19 august 1985:

O imagine interesantă a realizat Cristian Popescu la 21 iun. 1985 de pe blocul cu 4 etaje amintit anterior, care prinde în cadru traseul Căii Văcăreşti (până la Piaţa Mărăşeşti), precum şi o bună parte a cartierului:

În dreapta se vede biserica Sf. Nicolae Jitniţă, ctitorită în 1712 de căpitanul Gheorghe Totoescu împreună cu soacra sa Chiţa. Rămasă timp de un an descoperită în mijlocul unui imens câmp demolat, a „căzut” la rândul ei între 18-23 august 1986 (foto Şerban Lăcriţeanu):

Pe partea stângă a Căii Văcăreşti, după cinema Tomis, se afla o clădire masivă cu 2 etaje, cu magazine la parter, care se întindea până la colţul cu str. Haiducul Bujor. Fotografia e făcută dinspre str. Negru Vodă (Dan Vartanian 1978):

Din acelaşi loc, dar către dreapta, autorul a imortalizat imobilul în stil clasicist de pe Calea Văcăreşti nr. 37, la parterul căruia se găsea magazinul alimentar „Rarău”, iar în continuarea lui, o farmacie. Pe locul acestui imobil de o valoare rară s-a construit apoi Magazinul Junior, transformat ulterior în Tribunalul Bucureşti:

După intersecţia cu străzile Căuzaşi şi Labirint, începea Piaţa Căuzaşi. Postez aici o singură imagine a pieţei, din cartea „Bucureşti – arhipelag” (17 iul. 1985). Prima clădire din stânga era o agenţie CEC. Mai multe detalii se găsesc în articolul meu „Fostele clădiri de pe traseul bd. Unirii (II)”

Dinspre Piaţa Căuzaşi avem o fotografie a unui BMW parcat acolo, iar în spatele lui se vede începutul străzii Pitagora cu blocul de 4 etaje de pe colţ (Dan Vartanian):

Din dreptul acelui bloc există o imagine în acuarelă, preluată de la Gh. Leahu, din cartea „Bucureştiul dispărut”:

O altă fotografie a dlui Vartanian ne înfăţişează un segment al Căii Văcăreşti, de după intersecţia cu str. Bradului (în stânga). Casele erau pitoreşti, dar şubrede (din păcate), şi nu se ştie cât ar mai fi rezistat dacă zona ar fi scăpat nedemolată (unele se apropiau de 150 de ani):

Pe partea opusă se afla Biserica Sf. Nicolae din Sârbi, văzută din spate (intrarea principală era prin str. Pitagora nr. 11). Ridicată în 1692 de jupânul Vasili Potoceanu, un mare negustor al vremii, împreună cu soţia şi fiul lor, este demolată în sept. 1985:

Dincolo de biserică, se afla clădirea unui liceu, după care se ajungea la intersecţia cu str. Cernişoara (fostă Dimitrie Cantemir), care ieşea în Calea Dudeşti (foto Şerban Lăcriţeanu 30 sept. 1978):

În continuare, se ajungea la intersecţia cu Bd. Mărăşeşti (în dreapta) şi strada Florilor (în stânga). Acest loc mai era cunoscut şi ca Piaţa Mărăşeşti (foto Dan Vartanian):

Dl. Cristian Popescu a pozat în direcţie inversă, aici bd. Mărăşeşti apare în stânga, iar pe terenul viran din dreapta clădirii cu 2 etaje fusese amenajată o piaţă agricolă cu tarabe, chiar în dreptul staţiei de tramvai:

După Piaţa Mărăşeşti, către Splai, exista o porţiune lărgită a Căii Văcăreşti care cuprindea şi un scuar de vegetaţie. Copiii cartierului se adunau să joace fotbal pe acest segment, cuprins între străzile Florilor şi Dr. Anghel, pe unde rareori trecea câte o maşină (foto DV):

Dincolo de scuar, pe dreapta, era intersecţia cu str. Hameiului (cu sens unic), pe acest colţ aflîndu-se un imobil valoros cu 3 etaje, iar puţin mai încolo pornea o altă stradă numită Răscrucii. Între cele două străduţe se afla o clădire deosebită, în stil neo-românesc, având o turlă foarte ascuţită:

Pe latura opusă a Căii Văcăreşti, aproximativ în dreptul străzilor menţionate, se afla biserica Dobroteasa, ridicată în 1884, din iniţiativa preotului Pandele Sachelarie, în stil bizantin, având o înălţime de 28 metri. Între anii 1983-1989 a fost închisă în vederea demolării, dar din fericire a scăpat întreagă:

În 2001 a început restaurarea ei, iar în prezent arată în felul următor:

Ca o curiozitate, menţionez faptul că în apropierea bisericii au rămas în picioare 2 clădiri vechi, aflate pe str. Dobroteasa la nr. 3, lângă fostul ICRAL din Vitan. În rest, toate casele din zonă au dispărut, fiind înlocuite de blocuri:

Şi încă o precizare: pe lângă faptul că a fost „rasă” aproape în întregime, iar segmentul dintre Calea Călăraşilor şi Bd. Mărăşeşti a dispărut, traseul Căii Văcăreşti (până la Splai) a fost înglobat în cel al bd. Mircea Vodă.