Reclama & comert: afacere si comportament
La scara istorica, formarea gusturilor şi apoi manipularea lor s-a putut înfăptui prin manevrarea abilă a unor succesiuni de imagini la care, dincolo de imaginaţie, trebuia pusă în valoare deplină si tipul de investiţie. Numele firmei devine renume prin armonizarea faţadei cu un slogan comercial care trebuie să capteze, să convingă şi să fidelizeze cumpărătorul. Numele firmei este adesea reţinut după ineditul faţadei, datorită ingeniozităţii formelor, detaliilor, stucaturilor, feroneriilor, culorilor. Apoi vin numele, sloganul, reclama.
Se ştie cum trebuie să arate o cafenea sau o pasmanterie, o bărbierie sau o ceaprazărie, faţada unei bănci sau intrarea într-un hotel. Astfel s-a născut ideea de design si prin acesta s-a dezvoltat o continuă competiţie către variaţie, pentru a deosebi un tip de investiţie de alta. Investiţia în istorie a fost întotdeauna si o chestiune de atitudine, susţinută printr-o imagine eficient construită: reclama.
Reclama nu are doar scopul de invitare, de captare a bunăvoinţei, un ante factum convingător sau atrăgător. Ci mai are şi rolul de a educa prin informare cât mai completă şi pertinentă asupra tipului de magazin şi varietăţii produselor sale atât de folositoare în toate zilele. Adesea, in trecut, multe dintre reclame descriau gama produselor comercializate sau fabricate dar şi importanţa lor în viaţa cumpărătorului. Era dialogul anticipat care se consuma aproape întotdeauna între cumpărător şi vânzător sau negustor, în interiorul magazinului.
Astăzi reclama doar invită, adesea agresiv, cu o informare laconică, folosind mai mult manevrarea unor simboluri stilizate decât cuvântul scris, chiar redus la un slogan, cel puţin atractiv prin originalitate.
…………………………………………………………………………………………………………………….
Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici – univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile “Antropologia urbana” si “Periferii nocturne” la Editura Paralela 45.