Hoinar pe vechea Cale a Moşilor

Una din primele străzi care a suferit transformări radicale, sub impulsul legii sistematizării (adoptată de Marea Adunare Naţională în 1974) a fost Calea Moşilor, pe tronsonul cuprins între Piaţa Obor şi bd. Republicii (actualul Carol I). Imediat după cutremurul din 1977, care a afectat serios vechile căsuţe, s-a dat dispoziţia ca artera să fie lărgită, întrucât nu mai făcea faţă necesităţilor de trafic. În trecut, ea avea doar 2 benzi de circulaţie, ambele ocupate de şinele tramvaiului, în timp ce acum are în plus câte 3 benzi pe fiecare sens. Pentru comparaţie, vechiul tronson semăna cu cel aflat în prelungire spre Sf. Gheorghe sau cu segmentul nedemolat al Căii Călăraşilor. Iată harta:

După cum spuneam, Calea Moşilor începea, ca şi acum, dintr-o mare piaţă, perpendicular pe axul Mihai Bravu – Ştefan cel Mare, ca o prelungire către centru a şoselei Colentina. Imaginile de care dispunem pentru a ilustra aspectul străzii provin din albumul lui Dan Vartanian, un arhitect care a fotografiat zona în anul 1976, cu circa un an înaintea începerii demolării, care a pornit dinspre Bucur Obor şi a ajuns la intersecţia cu bd. Republicii către sfârşitul lui 1982.

Prima fotografie priveşte Calea Moşilor dinspre Bucur Obor:

O altă imagine valoroasă o datorăm olandezului Hans Oerlemans, care în 1973 a vizitat România, fiind pasionat de tramvaie. Avem aici acelaşi început al străzii, mai de aproape, remarcând pe dreapta o fostă clădire a CEC-ului.

Următoarea fotografie este făcută în sens contrar, dinspre Moşilor către Mihai Bravu. În fundal se vede blocul ALMO (Ansamblul de locuinţe şi Magazinul Obor), aflat în fază avansată de execuţie.

În continuare, avem o imagine de la intersecţia Căii Moşilor cu strada Făinari. Restaurantul „Petrila” a fost demolat, ca şi celelalte clădiri aflate în stânga lui.

Singurul imobil care a supravieţuit este blocul de 6 etaje, aflat pe celălalt colţ:

Undeva înainte de strada Vaselor se afla această clădire deosebită, care la momentul respectiv funcţiona ca şi Casă de Cultură a sectorului 3. Se poate constata o asemănare de stil cu Primăria Albastră de pe Calea Rahovei. Din păcate nu a putut fi salvată, aflându-se pe latura de est a străzii, distrusă în totalitate.

Iată cum arăta Calea Moşilor văzută dinspre strada Vaselor. Clădirea cu etaj pare să fi fost cândva un han, ulterior transformat în mai multe prăvălii.

În apropierea străzii Traian exista această zonă comercială, plină de viaţă, alcătuită din tot felul de chioşcuri şi magazine:

La colţul cu strada Mihai Eminescu exista o clădire superbă cu etaj prevăzută, printre altele, şi cu o librărie la parter. Deşi se afla pe partea de vest a străzii, fixată ca reper stabil, a fost totuşi demolată. Nu cunosc toate amănuntele, dar înclin să cred ca aici a fost vorba de un abuz, întrucât circumstanţele tehnice ar fi permis salvarea ei.

De dincolo de intersecţie, avem o poză făcută în sens contrar, de undeva din dreptul intrării Lostriţei şi a Pasajului Energia. În spatele magherniţelor din staţia tramvaiului 21 se vede un bloc cu 4 etaje:

Iată cum arată blocul în prezent:

Mergând către bd. Republicii, Dl. Vartanian a surprins un instantaneu foarte pitoresc la coltul cu strada Venerei (numită acum Părintele Galeriu). Se observă marea diversitate a stilurilor arhitectonice, vehicule de diverse categorii, un camion cu lăzi rămas în pană, un bunic plimbându-şi nepotul în cărucior şi un alt pensionar cu ziarul în mână. Undeva printre clădirile masive era intrarea pe strada Rumeoara.

La colţul cu str. Popa Petre a rămas întreg un bloc de 5 etaje:

Privind în sens opus, avem în imagine o mică curbură a străzii, unde putem observa 2 imobile înalte care au scăpat nedemolate:

Iată-l pe primul dintre ele, stil art-deco cu 3 etaje, integrat între noile blocuri socialiste:

Al doilea, cu 4 etaje (în plan îndepărtat pe imaginea alb-negru) se găseşte la colţul cu strada Corbeni, având la parter un restaurant:

Cu puţin înainte de intersecţia cu bd. Republicii/Carol, se afla Biserica Olari, ridicată în anul 1758 de Iancu Căpitanul, vornicul Dimitrie Racoviţă (ambii au dat şi numele unor străzi din apropiere) şi alţi câţiva credincioşi pravoslavnici (Gh. Leahu – Bucureştiul dispărut). În cursul anului 1982 a fost mutată la 58 metri distanţă şi rotită puţin, ceea ce i-a schimbat orientarea altarului cu 30 de grade:

În sfârşit, pe colţul cu bd. Republicii (Carol I) exista o clădire impunătoare cu 2 etaje şi cupolă, care adăpostea o farmacie la parter. În nov.-dec. 1982 a fost demolată, iar farmacia a fost mutată în noul bloc construit, către rondul de la Izvorul Rece.

Acelaşi imobil fusese pozat şi de către Cristian Popescu, dar mai de la distanţă, în sept. 1981 (din cartea Bucureşti – arhipelag):

Deşi contestată de unii, lărgirea Căii Moşilor pe acest segment era absolut necesară, în vederea fluidizării circulaţiei auto. S-a creat o arteră modernă, blocurile având un grad ridicat de confort (din spusele locatarilor). A rămas în continuare nesoluţionată problema celuilalt tronson al Căii Moşilor, care ar trebui şi el lărgit la rândul lui, şi deschis către Piaţa Sf. Vineri. Dar, până atunci, să ne bucurăm de faptul că avem aceste mărturii ale trecutului, imortalizate de oameni curajoşi şi întreprinzători, de care naţiunea noastră are atâta nevoie.