Silex, sursa:http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,paleoliticul,1101567.html
Etimologia cuvântului ,,paleolitic” provine de la două cuvinte din greacă: ,,lithos”=piatră şi ,,palaios”=vechi. Paleoliticul este cea mai lungă şi cea mai veche perioadă din istoria omenirii.
Specialiştii au împărţit paleoliticul în trei faze: paleoliticul inferior, paleoliticul mijlociu şi paleoliticul superior. Cadrul cronologic al paleoliticului corespunde pleistocenulu( prima perioadă a cuaternarului). Acesta fost marcat de patru mari glaciaţiuni din Alpii Elveţiei(Gunz, Mindel, Riss, Wurm).
Cuarţit, sursa:http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,paleoliticul,1101567.html
Dacă pentru evoluţia climatului şi a faunei din România avem la dispoziţie multe date, nu acelaşi lucru putem spune despre aspectul fizic al omului din paleolitic. De exemplu nu avem nici un fel de decoperire a vreunui os uman care să dateze din paleoliticul superior, iar dacă vorbim de paleoliticul mijlociu s-au găsit doar câteva falange în peştera Bordu din Ohaba-Ponor.
S-au mai descoperit la peştera din Cioclovina câteva obiecte din silex, datând din aurignacian( denumirea provine de la o peşteră din Franţa numită Aurignac). În Transilvania deasemenea s-au mai descoperit amprentele uni bărbat, a unei femei şi a unui copil care aveau trăsăturile uni om de tip Cro-Magnon. Economia comunităţilor paleolitice era bazată pe pescuit, expolatarea naturală a resurselor şi în special vânătoarea.
Obsidian, sursa:http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,paleoliticul,1101567.html
Paleoliticul mijlociu( sau musterianul) s-a dezvoltat între cca.100.000-33.000 î.H. În această perioadă s-au folosit foarte mult uneletele din silex, cuarţ cuarţit şi obisidian( acesta era adus din Tokaj, Ungaria). S-au mai folosit, însă foarte puţin piese din os. În peştera de la Ohaba-Ponor s-au descoperit urmele unor animale carnivore( pantera, hiena,ursul de peşteră), dar şi ierbivore( cerbul, căprioara). În Moldova pe cursul mijlociu al Prutului s-au descoperit aşezări musteriene, dar cele mai importante au fost cele de la Mitoc şi Ripiceni.
Venus din Willendorf( Austria), sursa:http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,paleoliticul,1101567.html
Odată cu sfârşitul paleoliticului mijlociu, în România se dezvoltă paleoliticul superior. În această perioadă se dezvoltă două culturi importante: cea aurignaciană şi cea gravettiană. În Banat au fost descoperite unelte din silex, care demonstrează o strânsă legătură cu, culturile aurignaciene din centrul Europei. Gravettianul oriental se dezvoltă în mai multe etape în Moldova, Banat( Porţile de Fier), Maramureş şi Ţara Oaşului.
Paleoliticul în România reprezintă o sinteză culturală extraordinară între culturile locale şi cele din Europa, mai ales dacă ne raportăm la paleoliticul superior. Însă cunoaştem foarte puţine lucruri despre paleoliticul inferior datorită puţinelor descoperiri arheologice.
De reţinut este faptul că uneltele erau confecţionate în cea mai mare parte din cuarţ, cuarţit, silex şi obsidian, iar principalele activităţi erau vânătoarea, expolatarea resurselor miniere şi vânătoarea( care se realiza fie direct, fie prin plasarea capcanelor).
Statuetă feminină de la Dolni Vestonice( Cehia), sursa:http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,paleoliticul,1101567.html
