Harta Imperiului Roman în 125 d.H. care îi cuprinde şi pe bastarni, sursa:http://en.wikipedia.org/wiki/Bastarnae
Primele grupuri de bastarni s-au aşezat în Carpaţi( în Moldova, pe râurile Siret, Nistru şi Prut) în jurul anului 200 î.H.
După ocuparea acestei regiuni bastarnii au fost chemaţi de Filip al V-lea al Macedoniei( unul din urmaşii lui Alexandru Macedon), astfel au trecut Istrul cu un număr mare de soldaţi( după cum consemnează şi istoricul roman Titus Livius). Datorită calităţilor militare au fost temuţi de către contemporanii lor. Istorici de seamă ai Antichităţii( Plinius cel Bătrân, Tacitus, Strabon) consemnează faptul că bastarnii erau de origine germanică.
Acest lucru este confirmat şi de descoperirile arheologice. Manifestările culturale au fost denumite drept cultura Poieneşti-Lukaşenko. Această cultură a apărut datorită mai multor valuri de migraţii care s-au întins de-a lungul a 200 de ani şi care îşi aveau originea între râurile Oder şi Elba din centrul Germaniei. De asemenea în această perioadă au avut loc migraţii şi din zona Iutlandei, a insulelor daneze şi de pe teritoriul actual al Poloniei. Ca şi aşezările celtice din Transilvania, aşezările bastarnilor aveau un caracter rural. În afara materialelor ceramice descoperite în cultura Poieneşti-Lucaşenko au fost descoperite în unele situri( Boroşeşti, Botoşana, Lunca Ciurei) obiecte getice şi puţine obiecte celtice care demonstrează o strânsă legătură între aceste etnii antice.
Cultura Poieneşti-Lukaşenko se sfârşeşte în jurul anului 35 î.H. cel mai probabil din cauza faptului că bastarnii nu au reuşit să migreze la sud de Dunăre, deoarece sub conducerea regelui Deldo au fost învinşi de Marcus Licinius Crassus( rivalul lui Caius Iulius Caesar şi al lui Pompeius Magnus). Informaţiile viitoare despre bastarni se referă cel mai probabil la alte popoare pătrunse în spaţiul românesc în primele veacuri de după Hristos.
Războinic trac, sursa:http://www.historyarts.ro/i_razboinici.htm
Bastarnii au fost nişte triburi germanice foarte puternice şi iscusite în luptă, de aceea mult timp au fost nişte adversari de temut pentru rivalii lor. Ei au fost în acelaşi timp şi o populaţie extrem de controversată, deoarece nici astăzi nu se ştie cu certitudine originea lor. În 1949 la Poieneşti au fost descoperite mai multe necropole care datau din perioade diferite, alături de 50 de morminte de incineraţie.
Căpetenie geto-dacă din secolul I î.H., sursa:http://www.historyarts.ro/i_razboinici.htm