Sub acest nume se înţelege, în medicină, o dilatare – într-un punct – a unei artere oarecare, dilatare care în acel punct poate lua forma unei pungi rotunde sau ovale.
In public însă, când se spune că cineva suferă de „anevrism”,e vorba de o dilatare a arterei aortă ( artera cea mare care iese din inimă deadreptul ).În locul unde s-a format dilataţia, păreţii arterei şi-au pierdut elasticitatea, s-au subţiat, şi într-un moment dat se pot rupe, sângele revărsându-se atunci în piept şi omul „moare de anevrism”.
Cauzele anevrismului sunt, în genere: arterite cronice ( inflamaţii cronice ale arterei din cauza sifilisului, alcoolismului, paludismului, guttei, artritismului, sau alte boli infecţioase diferite ).
Simptomele: An. aortei rămâne mult timp ascuns, nabănuit, nesupărând pe bolnav şi atât medicul cât şi bolnavul iau iau cunoştinţă de existenţa lui atunci când a crescut mult formând o tumoare pulsatilă sub piept.Alteori intervine un şir de simptome ca: palpitaţii, dureri, nevralgii, paralizii ( tumoarea anevrismală a înglobat atunci în ea diferiţi nervi de lângă ea ) şi atunci medicul aude la nivelul ei un „suflu” şi simte pulsul neegal la ambele mâini, iar la radiografie se vede tumoarea arterială.
Tratamentul: Viaţă absolut liniştită; mâncare puţină, de loc alcoolice; pântecele să fie liber ( purgative ); regim lactovegetarian.În caz de dureri: – ghiaţă pe piept la nivelul nevrismului, – morfină.Când cauza este sifilisul – tratament antisifilitic; puncte de foc la nivelul tumorii, ventuze scarificate.Intern: ioduri.




















