(“Succesul proiectarii nu este similar cu valoarea architectural-urbanistica a produsului, ci cu obtinerea adeziunii investitorilor sau utilizatorilor pentru el, ceea ce nu este acelasi lucru.”(Cosma Jurov))
“Succesul proiectarii” se rezuma la modul in care un obiect/ansamblu de obiecte arhitecturale raspund(e) unor tipuri diferite de asteptari venite din partea actorilor urbani.
Trebuie subliniata, mai intai, importanta recunoasterii unui produs arhitectural sau urban, care se traduce ulterior prin adeziune. In acest sens, se impune diferentierea intre asteptarile diferite ale actorilor urbani – arhitecti, urbanisti, investitori, utilizatori. Recunoasterea venita din partea arhitectilor sau urbanistilor este o confirmare a apartenentei la estetica general acceptata in cadrul breslei la momentul respectiv.
Investitorii si utilizatorii sunt cei care modeleaza spatiul urban si architectural, ulterilor conceperii sale, pentru a-l adapta noilor nevoi. In majoritatea cazurilor, investitorii nu se confuda cu utilizatorii, insa in timp ce investitorii si utilizatorii au asteptari diferite, in multe cazuri proiectele isi propun sa raspunda numai unei anumite categorii de a
Charles de Gaulle Plaza, Bucuresti
Aceasta constructie, apreciata din punct de vedere architectural prin rezolvarea functional-estetica, nu este, totusi, un raspuns volumetric valabil.
Sursa imagine: http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/vlad-arsene-a-adus-cladirile-de-otel-si-sticla-la-bucuresti-5238.html
Investitorii sunt interesati de profitul de pe urma interventiei, si exista multe cazuri in care aceasta nevoie a lor interfereaza cu interesul administratiei, sau cu asteptarile utilizatorilor si/sau comunitatii. Proietul “Cathedral Plaza” din vecinatatea Catedralei Sf. Iosif, prin traficul pe care il poate genera, il face sa nu fie de dorit pentru administratie, iar prin volumetrie,implicit inaltime, este refuzat vehement de catre comunitate. Din punctul de vedere al investitorului, un obiect arhitetural/urbanistic raspunde asteptarilor daca este capabil sa ii amortizeze investitia si sa ii ofere,in plus, un profit considerabil.
Cathedral Plaza, Bucuresti
Sursa imagine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cathedral_Plaza
De fapt, importanta economiei ca element esential care modeleaza orasele contemporane a fost demonstrata de Fraçoise Choay, observand reducerea semantica a spatiului construit si situatia actuala de hiposignificanta.
Utilizatorii, pe de alta parte, au cerinte de accesibilitate, comfort, nivel de trai. Acceptarea unui proiect de arhitectura/urbanism se bazeaza pe modul in care acesta raspunde esteticii generale – din punct de vedere al imaginii, si felul in care este capabil sa raspunda necesitatilor imediate de utilizare a spatiului de catre locuitori – din punct de vedere functional.
De altfel, numarul mare de utilizatori confera acestui actor un statut important, care detine,la randul sau, instrumente de modelare a interventiei. Evident, rolul sau este considerabil in masura in care sustine sau se opune cu convingere unui proiect, si in acest sens este necesara o informare si educare a populatiei, pentru a-si contura opinii clare si a utiliza instrumentele care ii sunt conferite. Nu se poate vorbi de o adeziune sincera decat in masura intelegerii proiectului respectiv si a circumstantelor care l-au generat.
Ceea ce este de remarcat este ca,in majoritatea cazurilor, comunitatea sanctioneaza un proiect care nu raspunde asteptarilor ei,prin interventii in timpul procesului de utilizare. Acesta este cazul extrem al orasului Chandigarh, in a carui creare si implementare a proiectului nu s-a luat in considerare modul de viata specific, cu traditii,obiceiuri,si mod de locuire, si unde au avut loc numeroase manifestari prin care populatia incerca sa isi redobandeasca orasul, odata cu ordinea care tine de traditie, si renegand noua ordine “europenizata si aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura din nordul Indiei sau modul de viata indian”(Hall,”Orasele de maine”). Acest exemplu demonstreaza ca, in pofida valorii arhitecturale a planului orasului Chandigarh, prezervarea sa “in original” nu a fost posibila, datorita neacceptarii sale de catre comunitate.
Pe de alta parte, exista si cazul acceptarii atat de catre utilizatori cat si de investitori, dar calitatea arhitecturala si urbanistica sa fie nula – asa cum se intampla in Las Vegas: societatea de consum si “societatea spectacolului”(Guy Debord) au incurajat o dezvoltare urbana care denota o exacerbare monstruoasa a economicului,si care incurajeaza bizareria si neaga dreptul la autenticitate.
Asadar, acceptarea unui proiect difera in functie de asteptari,implicit in functie de actorii implicati. Totusi, exista si cazuri in care optiunile lor sunt similare,chiar daca motivatiile difera.
Mai sunt de mentionat situatiile in care acceptarile diferitilor actori se suprapun. In acest caz este vorba,de obicei, de arhitecti/urbanisti care prin specificul profesiei incearca sa cumuleze mai multe puncte de vedere,si sa raspunda deci mai multor asteptari. In aceasta directie, arhitectura contemporana, cu turnuri elansate, se muleaza foarte bine pe cerintele investitorilor de a obtine o utilizare intensiva a terenului; exemplul cartierului de afaceri Defense este elocvent pentru situatiile in care grandomania investitorilor intalneste dorinta de epatare venita din partea arhitectilor. Din pacate, atunci cand se intampla acest lucru, interesul pentru utilizatorii spatiului public dispare.Din motive obiective, exista mai multe cazuri in care valoarea arhitecturala se intalneste cu asteptarile investitorului sub acelasi acoperis, decat cu asteptarile utilizatorilor.
La Defense, Paris
Sursa imagine: http://www.eseo.fr/media/tours_de_la_defense_7__036994000_1515_06042007.jpg
In concluzie, succesul unui proiect se bazeaza pe recunoastere venita mai intai din partea investitorului, fara de care nu se poat realiza, si apoi din partea utilizatorilor; valoarea arhitecturala depinde de abilitatea profesionistului care realizeaza proiectul,in timp ce valoarea urbanistica poate fi crescuta prin respectarea anumitor prevederi legale continute in prevederile urbanistice. In definitiv, totusi, utilizatorii sunt cei care apreciaza un proiect,in functie de modul in care raspunde cerintelor,si de posibilitatile de adaptare.
Referinte bibliografice:
Choay, Fraçoise – “Le sens de la ville”, ed. Seuil, Paris, 1972
Hall, Peter – “Orasele de maine.O istorie intelectuala a urbanismului in secolul XX”, ed. All, Bucuresti, 1999
Leach, Neil – “Anestetica.Arhitectura ca anestezic” , trad. Cornelia Mirela Catureanu, ed. Paideia, Bucuresti, 1999