Ce s-a aniversat anul asta? Care 550 ani? De când?
Nimeni nu a fost in stare (fiindca habar nu au) sa explice in presa sau oriunde ca anul acesta se aniverseaza 550 de ani de la atestarea Cetatii Bucurestilor, nu al orasului, care nu exista la acea data (in 1459)!!!!

Important e că a fost emis de’acilea din Cetatea Bucuresti.
In vremea lui Ţepeş exista doar o mica aşezare ce avea stricta legătura cu Cetatea Bucureşti, practic o modesta Curte domnească (mai mică decât cea de la Argeş sau Târgovişte), cu o casă de cărămidă, o capelă/paraclis şi ceva locuinţe pentru personal, nedescoperite arheologic ci doar bănuite. Aceasta Curte a Dambovitei (cum mai apare numită) exista deja ( intr-o forma si mai simplă) in vremea lui Mircea cel Batran, deci nu fondat-o Vlad Tepes. Dar nici oras sau Târg nu era, in vremea lui Ţepeş. Nu cum abera Onţanu ca anul asta serbam 550 de ani de la fondarea (???) Bucureştilor. Orasul devine târg abia pe la 1530.
Grecilor, Şerban Vodă şi Zlătari
Harnică Primarie!!
Ma mai enerveaza ca strada Lipscani a fost pietruita intr-un mod super hei-rupist dupa ce timp de peste un an, strada a aratat ca o pârloagă cu vegetatie crescuta de-un stat de om. Tot pe Lipscani se afla cea mai nefericită si tampita solutie de „conservare” a unor vestigii arheologice. Daca pe partea dinspre BNR am vazut o excelenta restaurare a pivnitelor fostului han Serban Voda, care insa, nu stiu cum va fi finalizata, pe partea dinspre palatul BCR (fosta Dacia Romana) ruinele vechiului han al Grecilor se afla intr-o situatie jalnica. Solutia adoptata acolo e complet imbecila.

Intai nu a fost clar daca se doreste pastrarea lor ca sit deschis, caci ruinele nu au fost restaurate/consolidate, caramida lasata in ploaie transformandu-se in praf ca un vampir la soare. In cazul unei solutii provizorii iarasi e aiurea caci aceasta solutie dureaza cam de mult timp, iar vegetatia se indeseste. Ruinele nu sunt atat de spectaculoase sau valoroase pentru a fi conservate la lumina zilei. Dar nici atat de banale încât să le laşi afară atâta timp până se distrug. In plus ingusteaza strada si strica si aspectul zonei. Nu inteleg de ce nu a fost adoptata cea mai buna solutie in aceste situatii. Zona ar trebui pavata iar traseul ruinelor marcat cu piatra de alta culoare. Eventual intr-un loc mic, acoperit cu o sticla groasa sa existe o vedere-martor catre zidirile subterane.

Aceste temelii ar trebui acoperite iar traseul lor marcat cu o culoare diferita de pavaj (cum s-a facut la Sibiu). Eventual, lasat un „martor”, adica o groapa cu vedere la ruine,
acoperita cu un geam gros. In acest caz ar fi necesara si o placa explicativa
serioasa nu niste panouri de lemn cu autocolant.