BUCUREȘTI, cca 1940.
de Belkine Gabriel
Cinema Cotroceni pe Şoseaua Cotroceni, nr. 9, in stanga fotografiei).
Cinematograf al anilor 30 (de miercuri, 15 aprilie 1936, 1938) şi 40 (1941-1943, redeschis în octombrie 1946) cunoscut sub acest nume, apoi în anii 50 -23 septembrie 1963 sub numele de cinema Aurel Vlaicu, din nou ca cinema Cotroceni în perioada 24 septembrie 1963 – anii 90 şi cinema Glendale Studio după 1990.
Capacitate: 287 locuri.
La parterul clădirii din Şoseaua Cotroceni, nr. 9 se afla în anii socialismului restaurantul Cotroceni.
Cinematograf situat într-o zonă de vad comercial, imediat lângă Podul Cotroceni (numit în anii interbelici şi Podul Regina Maria), în apropierea mai multor cazarmi militare (Malmaison-numită aşa deoarece semăna cu Palatul Malmaison din Paris, fostă cazarmă Sf. Gheorghe, fost închisoare renumită si Tribunal militar, azi partea de vest transformată în spital, iar partea estică în depozite; Regimentul 21, azi Muzeul Militar Regele Ferdinand; cazarma Călăraşi devenită în anii socialismului parte componentă a Clubului Sportiv Steaua, iar azi amplasament SMURD), a Şcolii de Ofiţeri Călări (construită în anii 30 după proiectele arh. Nicolae Nenciulescu şi adăpostind în anii 50-80 cămine studenţeşti, iar după 1985 Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport mutată aici după demolarea Stadionului Republicii şi a cazarmii adiacente care adăpostea INEFS) deservea o clientelă înalt situată locuitoare a cartierului select Cotroceni, dar şi ofiţeri, medici, funcţionari şi negustori care locuiau în general pe strada general Angelescu (strada Stefan Furtuna, strada Mircea Vulcanescu), Calea Plevnei.
