Cunoscutul personaj al romanului lui Cervantes, Don Quijote de La Mancha a devenit unul dintre personajele preferate ale copiilor la Opera Comică datorită artiștilor care-i spun povestea prin dans. Baletul „Don Quijote” este una dintre capodoperele cele mai apreciate de public din repertoriul de dans academic. Frumusețea personajelor și atmosfera în care se petrece acțiunea romanului au atras de-a lungul timpului numeroși creatori de dansuri care s-au întrecut în a-i da viață pe scenă, de la inventatorul baletului cu poveste – Jean Georges Noverre și mari coregrafi precum Filippo Taglioni și August Bournonville, din secolul al XVIII-lea până aproape de zilele noastre, la Ninette de Valois, Serge Lifar, George Balanchine, John Neumeier, Birgit Cullberg, Mihail Barâșnikov, Victor Ullate. Considerată cea mai reușită versiune, cea semnată de creatorul baletului modern Marius Petipa și completată de discipolul său Alexandr Gorski la începutul secolului XX reprezintă versiunea clasică și constituie baza reluărilor ulterioare. Era păcat ca micii spectatori ai Operei Comice pentru Copii să nu cunoască frumusețea acestui balet, de aceea coregraful Cătălin Caracaș a adaptat baletul special pentru ei, într-un spectacol de o oră în care sunt prezentate cele mai frumoase fragmente ale lucrării.
Nici în variantele clasice, nici în cele moderne nu s-a putut reproduce scenic, pas cu pas, tot romanul lui Cervantes. Au fost alese doar câteva episoade, mai ales aventurile de care au parte doi tineri îndrăgostiți care nu sunt lăsați să se căsătorească de către tatăl fetei, cârciumarul Lorenzo și de un pretendent ridicol, Camacho, un filfizon fără pereche. Tinerii Basil și Quiteria sunt ajutați să iasă din această încurcătură de către viteazul hidalgo Don Quijote și scutierul său Sancho Panza și de aici rezultă de fapt un balet-comedie.
Este interesant faptul că baletul „Don Quijote”, în versiunea clasică și în cea de la Opera Comică, adaptată pentru copii, nu are ca prim-dansator personajul care dă numele lucrării. Don Quijote, Sancho, Lorenzo și Camacho sunt personaje de caracter, adică mai puțin solicitate pentru dans și mai mult pentru pantomimă, pentru a asigura desfășurarea acțiunii din punct de vedere dramatic, iar această caracteristică le dă posibilitatea de a deveni comice. Quiteria și Basil, împreună cu ansamblul de balet reprezintă de fapt personajele principale, au de executat unele dintre cele mai dificile înlănțuiri de mișcări și poziții de dans din punct de vedere tehnic, dar și ele au umorul lor. Aici se poate observa originalitatea creatorilor Marius Petipa și Alexandr Gorski, care au creat o coregrafie care descrie în amănunțime caracteristicile personajelor. Nu în ultimul rând, Gorski a preluat mișcări din dansurile populare spaniole, ceea ce sporește caracterul spectaculos al baletului.
Don Quijote a devenit rapid un personaj preferat pentru copiii care vin la Opera Comică, în montarea inspirată a lui Cătălin Caracaș datorită mai multor aspecte. În primul rând coregraful a păstrat și completat față de versiunea clasică toate momentele comice: sosirea triumfală a lui Don Quijote și a scutierului său, unul călare pe armăsarul său Rosinanta (o păpușă cu aspect de mârțoagă), celălalt pe un măgăruș năbădăios; furtul unui picior de porc săvârșit de Sancho și urmărirea în fugă a acestuia de către săteni; apariția penibilă a lui Camacho la petrecerea din piață, încercările sale nereușite de a o cuceri pe Quiteria și faptul că nu știe să danseze menuetul, dar încearcă cu stăruință; împiedicările repetate ale lui Lorenzo și Camacho; confuzia lui Don Quijote, care crede că Quiteria este nimeni alta decât Dulcineea la care visează și alte asemenea ingrediente amuzante. În al doilea rând, spectatorii au parte de cele mai frumoase și spectaculoase momente de ansamblu precum seguidilla și dansul toreadorilor, solo-ul Amorașului care îl săgetează pe Don Quijote pentru ca acesta să-și viseze iubita ideală și desigur adagio-ul final al celor doi îndrăgostiți, una dintre cele mai mari provocări tehnice din lumea baletului, care necesită o pregătire îndelungată pentru a obține un echilibru perfect între parteneri. În plus, costumele inspirate de tradiția spaniolă și decorul unic în care se petrece acțiunea, o simfonie de culori calde și de efecte speciale precum perdele de fum și proiecții – creații ale scenografei Adriana Urmuzescu, completează atmosfera de poveste a spectacolului.
Muzica lui Ludwig Minkus contribuie la succesul baletului „Don Quijote” pe marile scene ale lumii. Mai puțin cunoscut publicului larg, acest compozitor este extrem de valoros pentru lumea dansului, căreia i-a dedicat aproape întreaga sa creație, cele mai cunoscute compoziții ale sale fiind cele dedicate baletului, printre acestea numărându-se „Baiadera”, „Corsarul” și „Paquita”. Muzica sa este extrem de antrenantă, creată special pentru a fi dansată și acest lucru se observă la reprezentațiile de la Opera Comică pentru Copii când publicul o însoțește de aplauze ritmate. Un aspect mai puțin cunoscut în ceea ce privește autorul muzicii este că, în calitate de compozitor oficial al Teatrelor Imperiale din Sankt Petersburg a colaborat îndeaproape cu Marius Petipa, coregraful principal al baletului „Don Quijote”, care avea o metodă de lucru puțin ciudată: întâi realiza coregrafia, fără muzică, apoi comanda muzica! Acest procedeu face ca dansul să fie atât de bine armonizat cu muzica, Petipa dispunând și de cunoștințe muzicale avansate. În plus, se poate remarca faptul că Ludwig Minkus nu a ținut foarte mult la originalitatea lucrărilor sale pentru dans. Adesea, după un obicei al vremii și pentru a sprijini coregrafia, el a împrumutat pasaje din melodii compuse de alți autori sau a renunțat la fragmente muzicale din balet pentru a ajuta la desfășurarea acțiunii acestuia.
Toate aceste detalii ale baletului „Don Quijote” fac din spectacolul de la Opera Comică o experiență specială pentru cei mici. Ei au posibilitatea de a învăța să aprecieze arta dansului, implicit baletul clasic, cu ajutorul unei comedii incitante, explicată pentru ei de către un povestitor, Don Quijote ajuns la bătrânețe, care își amintește pățaniile sale din tinerețe și care dă tonul spectacolului. Un balet plin de viață, cu personaje simpatice, cu încurcături amuzante, o aventură dansată cu profesionalism și talent de către balerinii Operei Comice pentru Copii.
Iulia Toea-Mureșan
Foto: Irina Epifan
