scris de Ando
Câteva completări la cele două episoade despre vechile blocuri comuniste.
Suntem, aşadar, din nou pe bulevardul Nicolae Bălcescu, dar la intersecţia cu Ion Câmpineanu (sau, cum era atunci, bd. Brătianu cu strada Regală). Aici, în zbuciumul pământului declanşat de cutremurul din 10 noiembrie 1940 avea să dispară, pentru totdeauna, silueta zveltă a modernului bloc Carlton.
Imagini zguduitoare, cu căutarea înfrigurată şi zadarnică a supravieţuitorilor, realizate după tragicul eveniment sunt pe Muzeul de fotografie.
După aproape 16 ani, timp în care terenul a stat pustiu, în vara anului 1956 presa vremii anunţa începerea construirii unui alt bloc pe respectivul amplasament.
Iar peste un an, în 1957, aceleaşi ziare relatau despre finalizarea noului bloc (cum altfel, decât… în cinstea lui 23 August?).
De fapt, aşa cum am arătat în primele două episoade, s-a lucrat intens în acei ani la „plombarea” întregii axe centrale 1848/Brătianu-Bălcescu-Magheru cu construcţii noi.
Astfel, în 1958, pe bd. 1848 (fost şi actual Brătianu) la nr. 35, deci spre Piaţa Unirii, se finaliza un alt bloc :
Apropo, mai ţineţi minte? Aici a fiinţat după revoluţie, magazinul „Bucureşti-Berlin” : )
Iar vizavi, peste doi ani, se termina şi blocul lipit de fostul magazin Bucureşti:
La parterul lui avea să se deschidă un cunoscut restaurant cu autoservire: „Rapid”.
Celălat capăt al axei aminite, bd. Magheru spre Piaţa Romană, era şi el, la nivelul lui 1960, finalizat.
Şi aşa, la final, ajungem în altă zonă a capitalei. Pe terenul de la poalele dealului Cotroceni, pe laturile bulevardului, atunci numit Suvorov, actual Eroilor, începe în noiembrie 1959 construcţia unui grup de 10 blocuri, ansamblu finalizat, conform presei, într-un timp record: 152 de zile.
sursele foto: Digibuc, Instantstreetview, colecţiile ziarelor Scânteia şi România Liberă
