30 de firme vintage din București care bat orice firme din prezent

Bucureștiul prezentului e o shaorma urbană cu de toate și foarte picantă, așa cum observi zi de zi când mergi pe stradă. Picantul e dat deseori de reclamele care au ajuns să sufoce orașul, pentru că nu-s ok dispuse. Firme luminoase cât mai sclipicioase, mesh-uri (cearșafuri) gigantice care acoperă fațade istorice, panouri publicitare amplasate extrem de aleator, bannere, etc., toate contribuie la un tablou deja haotic din cauza traficului nebun și a păienjenișului de cabluri care brăzdează străzile, bulevardele și piețele. Dar articolul ăsta este despre firme, despre semnalistica micilor afaceri. Știm cum se face azi – bagi casetă luminoasă sau litere volumetrice vopsite cât mai țipător, atragi atenția, intră clientul, faci bani. Sau pui un simplu banner cu firma și gata, ce atâta deranj?

Vreau însă să vorbim de o vreme în care mall-urile, fast food-urile și lanțurile de supermarketuri nu distruseseră atelierele, restaurantele, buticurile și magazinele mici, astăzi în stare critică. O vreme când mai existau meseriași. Poate ai uitat sau n-ai știut niciodată cum arătau firmele trecutului, din anii ’50 până în anii ’90. Din fericire, orașul mai păstrează încă asemenea vestigii ale comerțului din perioada regimului comunist și din primii ani de după decembrie 1989. M-am plimbat și am selectat câteva, pe care le împart în trei categorii și le comentez. Vezi dacă ai trecut pe lângă vreuna din firmele astea sau uită-te după ea data viitoare când treci pe acolo. Merită!

►►►►► FIRME SIMPLE

În primă fază, numele firmei era scris direct pe clădire, pe semne metalice sau pe diverse plăci atârnate la intrare. E cel mai simplu stil de firme vechi, în total contrast cu cele stridente din prezent, dar se mai găsesc și excepții. Uite câteva exemple de firme simple:

TZzqu54

 

 

 

 

 

Firmă din anii ’50-’60 vopsită pe suport metalic azi ruginit pe strada Sabinelor, acolo unde a existat un punct de debit al Fabricii de Bere Rahova, situată peste drum.

nsJW80gl

 

 

 

 

Firmă simplă a unui magazin de materiale de construcții pe Calea Plevnei, în stilul anilor ’50, auster. Cele două case și curtea dintre ele erau cândva pline de marfă. Acum, magazinele de bricolaj dețin supremația.

S2B0fFcl

 

 

 

 

 

Firmă simplă a unui atelier de tapițerie auto pe Splaiul Unirii, zona Timpuri Noi. Desigur că atelierul s-a închis de multă vreme, dar e interesant că se menține tâmplăria veche a vitrinei, ceea ce adaugă la aerul de epocă.

QotLmWel

 

 

 

 

 

Glorie apusă pe Splaiul Independenței lângă podul Hașdeu, unde Bistro Latin, cu firmă destul de simplă pentru perioada aia, și-a trăit vremurile de glorie în anii ’90 și e azi o ruină.

wQzNZ7Cl

 

 

 

 

 
Un atelier de chei și yale – tocilărie pe strada Nicolae Filipescu are o firmă surprinzător simplă. Din ce în ce mai greu să găsești asemenea ateliere. Vrei o altă surpriză – una exotică – de pe strada Filpescu?

eLXGuael

 

 

 

 

Producătorul de chibrituri CHIBRO S.A. are o firmă total nepretențioasă din anii 2000, pe strada – care alta? – Fabrica de Chibrituri, pe dealul Filaret. Cu un font de Windows 95 s-a rezolvat firma.

►►►►► FIRME PE STICLĂ

Poate cel mai interesant stil de firmă veche: se vopseau literele pe sticlă, după care se înrămau bucățile succesive și se puneau deasupra intrării/vitrinei. Uneori, literele se pictau direct pe geamul vitrinei. Cea mai întâlnită combinație e de litere cursive cu litere drepte, o alternanță specifică anilor ’50 și ’60, dar care s-a extins până în anii ’80, în paralel cu stiluri mai noi de firme. Hai să vedem câteva firme de sticlă înrămată:

7S9nHEtl

 

 

 

 

O firmă excelentă de reparații încălțăminte, pe strada George Vraca, la doi pași de Sala Palatului. Datează din anii ’70 și se menține foarte bine. Alternanța font cursiv – font drept face tot spectacolul. Au fost șterse, totuși, numele meșterului și/sau al unității (stânga-jos) și al numărului autorizației de funcționare originale (dreapta-jos). În stânga-sus, se menține totuși sigla cooperativei.

i9ijeiAl

 
În continuarea firmei de dinainte, pe latura clădirii dinspre strada Aristide Briand, e o alta din anii ’70 păstrată perfect, cu font din perioada respectivă – un magazin de textile.

QE6c1kel

 

 

 

 

 

Croitorie bărbătească pe Calea Șerban-Vodă (lângă Piața Unirii), la colț de stradă, desigur închisă. E cel mai probabil din anii ’70-’80 și păstrează încă adresa și numărul autorizației. Fontul folosit e drept și se vede de la distanță.

ssgPy2Nl

 

 

 

 

 
Pe strada Pompiliu Eliade, spre Piața Kogălniceanu, e un sediu al Asociației Medicale Române. Firma pare a fi din anii ’80-’90, dar în stilul minimalist auster al anilor ’50.

d8M5KUtl

 

 

 
Firmă din anii ’80 pe bulevardul Mihail Kogălniceanu. Cooperativa “Prestarea” oferea servicii de dactilografie și copiat acte la unitatea 82. Firmă menținută excelent.

K5KfBh6l

 

 

 

 

Un atelier de croitorie de pe strada Popa Tatu are cred că cea mai bine păstrată firmă veche pe care am găsit-o, cu tot cu culori foarte vii. Deși aduce aminte de anii ’50-’60 inclusiv prin alternanța de font drept cu cursiv, ea datează din 1986. Croitorul Ion Drăgulin era/e de modă veche!

98MgDaOl

 

 

 

 

 

 

 

Firmă din anii ’70-’80 în centrul istoric: comenzi și reparații de bijuterii din aur sau argint. Vopsită direct pe geamul vitrinei, i s-a adăugat un semn cu “Optică” în anii ’90 sau 2000, când s-a diversificat afacerea. Oricum, prăvălia e închisă de ceva ani.

2OxsX58l

 

 

 

 

 

O mențiune onorabilă – firma asta de fermoare și capse pentru marochinărie de pe Calea Dudești, aparținând Marianei Naftan, refolosește un cadru care clar a conținut sticlă. Firma e din anii ’90 dar cu un aer vintage, însă dacă te uiți îndeaproape, poți distinge firma de dinainte, a unui atelier de sobe. Probabil anii ’60. Când a venit încălzirea centralizată, treptat au dispărut atelierele de genul ăsta.

cPOR8V0l

 

 

 

 

 
Firmă pe sticlă și nume idealist pe strada Domnița Anastasia colț cu strada Brezoianu. Un SRL lansat în iureșul capitalist al anilor ’90, care a dat demult faliment.

meXK8Tyl

 

 

 

 

 

 

Un fost restaurant internațional pe strada Mihai Eminescu are o firmă frumoasă din anii ’70, completată în anii ’90 (Tudor’s SRL, stânga-jos, e adăugat după 1989).

►►►►► LITERE VOLUMETRICE

Când literele vopsite pe sticlă s-au demodat, au intrat firmele din litere volumetrice, la finalul anilor ’60 și începutul anilor ’70. Uneori, literele aveau atașate pe ele benzi de neon, pentru iluminare nocturnă, stil foarte la modă mai ales în anii ’60, dar care s-a perpetuat până prin anii ’80. Uite câteva exemple:

JkE4KqXl

 

 

 

 

Galanterie înghețată în timp pe pe șoseaua Giurgiului. Nu numai că “galanterie” e un cuvânt aproape ieșit din uz, dar întreg magazinul arată ca în anii ’60, iar literele volumetrice sunt foarte cuminți, semn că firma asta e de la finalul anilor ’60.

28cO9rdl

 
Din fostul magazin Steluța, situat în buricul târgului (bulevardul Brătianu colț cu strada Sfânta Vineri, vizavi de centrul vechi) a mai rămas firma șaizecistă cu un font cursiv foarte simpatic, pe care încă se văd punctele de prindere ale tubului de neon, dispărut de multă vreme.

S29WkXul

 

 

 

 

 

Până recent, pe strada Academiei puteai să mai vezi firma fostei cofetării Albina, din anii ’60-’70. Literelor serioase li se adăugau unele jucăușe, în faguri de miere. Au dispărut toate în ultimii doi ani.

Y55zVbil

 

 

 
Printre cele mai celebre firme este cea a Garajului Ciclop de pe bulevardul Magheru. Instalată la finalul anilor ’60, ea se compunea din două șiruri de litere (unul pe terasă, altul pe fațadă) și reprezentări ale diferitelor mașini pe fațadă (dispărute între timp). Se mențin doar cele două șiruri de litere volumetrice și doar cel de sus mai e întreg. Cel de jos, din care lipsește o literă, e adesea acoperit de mesh-uri cu reclame.

DlEzZF2l

 

 

 

 

 

O firmă din anii ’70 care se încadrează la limită în categoria asta este una puțin observată, la Hanul cu Tei, centrul vechi, strada Blănari. Practic, literele cu font arhaic românesc sunt prinse pe o casetă luminată dinăuntru (care nu funcționează, evident). Firma marca bazarul Hanul cu Tei, supraînălțat și modificat în anii ’70 în campania ceaușistă din etapa comunismului naționalist de a dovedi că Țările Române au jucat un rol medieval important în regiune. Același fals istoric e și la Hanul Manuc.

MzuKJ4jl

 

 

 

 

Strada Cavafii Vechi, Piața Sfântul Gheorghe. O firmă din anii ’70, bine întreținută, servește încă un atelier de reparat haine din piele. Literele cuminți erau dublate de tuburi de neon în trecut, din care au rămas doar găurile, inclusiv cele din sigla cooperativei.

2n1rRapl

 

 

 

 

În continuarea siglei precedente, tot pe strada Cavafii Vechi, o firmă de blănărie cu un font extrem de popular în anii ’70-’80.

hhnp4oXl

 

 

 

 

 
Pe strada Lipscani, jos înspre Splai, găsești o vitrină înghețată în timp, cu tot cu firmă din anii ’70: un atelier de reparații încălțăminte. Bonus, un suport metalic pentru litere, extrem de popular în anii ’70-’80.

nILioVUl

 

 

 

Firmă de reparații radio și televizoare cu litere mari, din anii ’80, pe bulevardul Alexandru Obregia, în cartierul Berceni. Firma veche se pierde în hățișul de firme actuale. Nu știi la ce să te uiți mai întâi!

sMGpuNOl

 

 
Firmă de reparații radio la parterul unui bloc de pe șoseaua Nicolae Titulescu, de la finalul anilor ’70. Încă se ține bine.

CUpb4CSl

 

 

 

 

O firmă celebră în București – cea de la blocul Automobil Clubul Român, de pe un colț al intersecției de la Obor. Firma din anii ’80 e bine și la fel de îndrăzneață ca întotdeauna.

jhI2Nxzl

 

 

 

 

O altă firmă/siglă celebră este cea a Companiei Ascensorul, aici în variantă volumetrică din anii ’80, la un centru zonal (închis) de la parterul unui bloc de pe Calea Ferentari.

jmk830tl

 

 

 

 

 

În spatele blocurilor de pe bulevardul Unirii, tronsonul dintre Piața Unirii și Piața Constituției, găsești firma asta de la începutul anilor ’90 – Luceafărul, reproduceri de artă. Stilul era deja învechit.

eNsVsLAl

 

 

 

 

 

Pentru final am păstrat încă o siglă celebră – Nufărul, aceasta datând din anii ’70, pe strada Bibescu-Vodă, lângă Piața Unirii. Nufărul era spălătoria oficială în timpul regimului comunist și în prezent se chinuie să supraviețuiască pe o piață efervescentă, dominată de noile spălătorii ecologice.

* * *

Te-ai putea întreba de ce aproape toate firmele pe care le-ai văzut sunt în stare jalnică. De ce nu le repară nimeni? Nu am avea nevoie de niște accente vintage pentru culoarea locală și prezervarea măcar superficială a istoriei comerțului în perioada regimului comunist și în anii ’90? Răspunsul este NU, deoarece consumerismul şi-a spus cuvântul. Meșterii și atelierele sunt azi din ce în ce mai greu de găsit, pentru că societatea de consum vrea bunuri de unică folosință, pe care să le ruleze rapid și să cheltuiască banii într-una.

Cizmarii, ceasornicarii, blănarii, pălărierii, depanatorii radio-TV, marochinăriile, galanteriile, etc., sunt concepte despre care deja se poate vorbi la timpul trecut, ca aparținând secolului 20. Totuși, o rază de speranță există, un sâmbure de contra-cultură ca o contrapondere la consumerism și la hoardele de consumatori de mall-uri. Sunt încă oameni, nu puțini, care apreciază magazinele mici, buticurile, micile meșteșuguri, etc. De exemplu, odată cu revenirea bărbii la modă au renăscut bărbierii și barber shop-urile, iar odată cu îmbunătățirea stilului de îmbrăcăminte, croitorii sunt iarăși căutați. Poate și cizmarii. Cert este că nu trebuie să uităm de comerțul tradițional. Avem nevoie de micile inițiative.

Important: nu e nicidecum o galerie exhaustivă. Dacă te uiți cu atenție prin oraș, sigur vei descoperi încă multe vestigii ale comerțului pe stil vechi.