Între străzile Apolodor din Damasc, Colonel Gheorghe Poenaru-Bordea şi Sfinţii Apostoli se ridică, în mijlocul unei mari curţi (fostă grădină din care se mai păstrează câţiva copaci) casa Oprea Soare, creaţie din 1914 a arhitectului Petre Antonescu.Proprietarul casei, Dumitru Oprea Soare, era unul dintre cei mai bogaţi comercianţi din Bucureşti, specializat în afacerile cu cherestea. Clădirea de stil neoromânesc marchează un moment de apogeu în creaţia lui Petre Antonescu, distins reprezentant al grupului de arhitecţi care a dus acest stil de sinteză pe culmile expresiei sale artistice.
Născut la începutul secolului XX, stilul neoromânesc a fost generat în acelaşi timp de conştientizarea valorii istoriei naţionale, de redescoperirea, pe cale arheologică şi prin mijlocirea monumentelor păstrate, a arhitecturii medievale din Ţările Române, de dorinţa de înnoire a arhitecturii naţionale, bazată, în a doua jumătate a secolului XIX, în special pe folosirea stilurilor arhitecturii vest-europene, dar şi de creşterea economică a ţării, consecinţă a stabilităţii induse de regimul monarhic.
Arhitectura casei Oprea Soare a fost inspirată după reşedinţele Cantacuzinilor de pe Valea Prahovei (Măgureni, Mărgineni etc.), care începuseră a fi redescoperite arheologic în anii 1890-1910.
Un rol important în decorarea interioarelor l-a jucat şi gustul epocii pentru exotism, pentru elementele inspirate din arhitectura otomană şi pentru preluările din repertoriul decorativ al stilului bizantin.
Actualmente, casa adăposteşte Hanul berarilor interbelici.
