Una din clădirile gigantice ridicate în Centrul Civic din iniţiativa lui Ceauşescu, Biblioteca Naţională a României, se apropie de finalizare. Situată pe bulevardul Unirii, în unghiul format cu splaiul Dâmboviţei, ea a necesitat o serie de demolări spectaculoase, printre care şi cea a unei biserici.
Pentru a înţelege cum arăta această zonă înaintea demolării, să privim o hartă (extras din planul cadastral 1974):
Perimetrul afectat de lucrările la această construcţie monumentală era delimitat de strada Căuzaşi, Splaiul Unirii, bulevardul Mărăşeşti şi Calea Văcăreşti, cu o mică extensie către strada Olteni.
Între clădirile care au dispărut din această zonă, cea mai valoroasă era a Institutului Medico-Legal „Dr. Mina Minovici”:
Fotografia provine din cartea „Distrugerea trecutului României” scrisă de Dinu Giurescu (1994).
În spatele clădirii institutului exista şi o capelă unde erau depuşi cei decedaţi, aduşi acolo pentru cercetări (vedere dinspre strada Căuzaşi):
Dl. Cristian Popescu a realizat o panoramă a zonei de care ne ocupăm, de pe terasa unui bloc din Calea Văcăreşti (23 sept. 1985). În dreapta se vede capela, iar alături – mormanul de moloz în care fusese transformat institutul:
Tot în dreapta, ceva mai sus, se zăresc turlele din incinta mânăstirii Radu Vodă. În centrul imaginii este Splaiul Unirii, iar în fundal avem un bloc masiv ce a adăpostit o fabrică de produse textile (cititorii care cunosc amănunte sunt rugaţi să facă precizări). Se mai observă şi traseul străzii Rovine, paralel cu splaiul.
În stânga fotografiei există o clădire masivă cu 3 etaje, identificată ca fiind fosta tipografie de pe strada Pitagora nr. 18. Iată cum arăta, văzută mai de aproape, dinspre splai:
Imaginea provine din cartea lui Giurescu. Clădirea se afla pe colţul cu strada Dinsârbi şi a fost demolată mai târziu decât celelalte.
Un alt imobil de pe aceeaşi stradă se găsea la nr. 28, în dreptul intrării Pitagora. Este vorba de o casă în stil romanic, cu 2 etaje:
Prietenul nostru Raiden a publicat o fotografie a Bibliotecii Naţionale luată de la înălţime, dintr-un bloc de pe bd. Unirii colţ cu Regina Maria (martie 2010):
Ceea ce se poate remarca este lăţimea exagerată a albiei Dâmboviţei, transformată într-un mic lac de acumulare, cu scopul de a oglindi în luciul ei măreaţa construcţie. Urmarea a fost că circulaţia automobilelor pe splai a fost întreruptă între bd. Mărăşeşti şi Piaţa Unirii, iar traficul n-a putut fi preluat de celelalte străzi, fiind grav perturbat din acest motiv. Nu se ştie ce soluţie se va găsi în final pentru această problemă spinoasă şi neobişnuită.
Undeva în dreptul cotului Dâmboviţei se afla un bloculeţ cu 2 etaje, la intersecţia străzilor Rovine şi Brumărel:
Tot în cartea lui Giurescu am găsit această imagine, luată dinspre splai, care înfăţişează blocul înalt aflat pe strada Smeurişului, în apropiere de Căuzaşi:
Dl. Cristian Malide a surprins acelaşi bloc, dar dintr-un alt unghi, respectiv dinspre strada Labirint (1985):
În imagine se poate observa intersecţia dintre Calea Văcăreşti (perpendiculară) cu străzile Căuzaşi (în dreapta) şi Bravilor (în stânga). Clădirea cu acoperiş de tablă e fosta sinagogă Malbim.
O altă fotografie a fost făcută la mică distanţă, spre sud, de către Gheorghe Parusi şi publicată în lucrarea sa „Cronica Bucureştilor”. Ea prezintă un segment al Căii Văcăreşti, cuprins între străzile Avram Goldfaden şi Bradului (în dreapta):
Din acelaşi perimetru demolat avem încă o imagine aparţinând lui Dan Vartanian, realizată în 1978 tot pe Calea Văcăreşti, la colţul cu strada Cernişoara:
În cartea „Bucureştiul dispărut” a lui Gheorghe Leahu există o hartă care marchează poziţia noilor clădiri (în cafeniu), suprapusă peste vechea tramă stradală. Biblioteca Naţională are o formă specifică, de „călimară întoarsă”:
În imediata ei apropiere, pe str. Pitagora nr. 11 (încercuită cu roşu), se afla biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolată în sept. 1985):
După ce a zăcut abandonată aproape 20 de ani, în iunie 2009 guvernul a alocat în sfârşit fonduri pentru terminarea construcţiei, care va adăposti 12 milioane de volume. Unele din ele sunt depozitate în condiţii improprii, în nişte foste grajduri de la Popeşti-Leordeni. Iată cum arată în prezent biblioteca (vedere dinspre Piaţa Unirii):
Ar mai fi multe de spus despre această zonă frământată a Bucureştilor, curăţată de istorie, dar momentan ne oprim aici. Doar cei care au cunoscut direct vechiul oraş îşi pot da seama de amploarea distrugerilor provocate în inima capitalei. O inimă care, deşi zdrobită, continuă să bată pentru un viitor mai bun, pentru fericirea noastră.
