Modestă, dar având o importanţă strategică, strada Avram Goldfaden pornea din Piaţa Căuzaşi. Confundată adesea cu Calea Dudeşti, era ceva mai îngustă decât aceasta, fiind lipsită de copaci pe trotuare. Nu era o stradă liniştită, fiind străbătută permanent de tramvaie zgomotoase (liniile 18, 19 şi ulterior 30 treceau pe acolo spre cartierul Titan).
Numele ei provine de la actorul şi dramaturgul Avraham Goldfaden (1840-1908), întemeietorul primului teatru profesionist din lume în limba idiş, la Pomul Verde (Iaşi) în 1876.
Născut la Starokostiantîniv (Ucraina), ca fiu al unui ceasornicar, a urmat şcoala rabinică de stat din Jitomir, pe care a absolvit-o în 1866, devenind profesor. După ce a activat pe rând în Simferopol, Odessa (unde s-a şi căsătorit), Munchen, Lvov, în 1876 el se mută la Cernăuţi, în Bucovina (aflată pe atunci în componenţa Imperiului Austro-Ungar), unde a încercat să tipărească un cotidian în idiş (un dialect sudic al limbii germane, vorbit de circa 3 milioane de evrei). Din lipsă de fonduri, renunţă şi în acelaşi an se mută la Iaşi. În amintirea lui i s-a ridicat în 1976 un bust de bronz în grădina teatrului pe care l-a fondat.
Strada Goldfaden pornea din Calea Văcăreşti, în dreptul Pieţei Căuzaşi, printr-o curbă strânsă către stânga, având pe colţ o superbă clădire cu 3 etaje, la parterul căreia se găsea librăria Anton Pann (foto Şerban Lacriţeanu 1977):
Iată cum arăta începutul străzii privit din partea opusă. În dreapta merge strada Goldfaden, iar în faţă avem str. Legislatorului (foto Cristian Popescu, din cartea sa Bucureşti – Arhipelag):
Pe partea stângă exista o staţie de tramvaie, care opreau înainte de a se înscrie în curba la dreapta pe Văcăreşti. Semaforul suspendat se afla la intersecţia cu strada Olteni (foto Gh. Leahu – Bucureştiul dispărut):
Tot pe stânga se găsea o casă veche, la nr. 5 (foto Dan Vartanian)
În continuare, la colţul cu str. Olteni, se afla un imobil cu 2 etaje, care fusese afectat grav de cutremurul din 1977 şi stătea să cadă (în special aripa dinspre est):
Dincolo de intersecţia cu Olteni, pe dreapta la nr. 18, se afla clădirea fostei secţii 7 Miliţie (prima din dreapta, cu 2 etaje). Ulterior a fost preluată de un trust care se ocupa cu construcţia metroului (foto DV):
Ultimul segment al străzii, pe dreapta, era ocupat de câteva clădiri aspectuoase cu etaj, având faţadele lipite şi stiluri arhitecturale diferite: în dreptul autoturismului Skoda, la nr. 30, era ultima casă de pe Avram Goldfaden (stil baroc), iar următoarea, stil Art-deco, se afla pe Calea Dudeşti la nr. 2 (foto DV)
Dl. Cristian Popescu a reuşit în 1985 să completeze în mod fericit arhiva foto a acestei străzi, cu încă 2 imagini valoroase. Prima este făcută către strada Goldfaden, de la limita cu Dudeştiul, în sens opus precedentei:
A doua imagine e luată din acelaşi loc, dar către strada Mircea Vodă, care se termina acolo, venind dinspre Calea Călăraşilor. Pe ea circula atunci autobuzul 311, care avea un traseu diferit de cel de astăzi, mergând prin Dudeşti. După 1987, odată cu demolările, traseul i-a fost schimbat prin str. Liviu Rebreanu, şos. Mihai Bravu şi bd. Republicii (Pache Protopopescu), dar capetele de linie au rămas aceleaşi.
În prezent, poziţia străzii Avram Goldfaden corespunde cu cea a bulevardului Unirii (latura de nord) din dreptul Bibliotecii Naţionale. Urmele trecutului se şterg încet din mintea noastră, prea ocupată cu probleme cotidiene mărunte. Doar ochiul rece al aparatului fotografic înregistrează şi păstrează în etern această amintire veche.